Învierea


1. O mamă îşi privea fiul aflat în pragul morţii şi cu tărie în suflet îi spuse:
- Ştiu, că înţelegi, că o să adormi temporar, dar în curând vei învia şi ne vom reîntâlnii din nou!

2.- Aşa e mamă şi până ce mă voi trezi din această adormire mai lungă numită moarte, ne vom întâlni ori de câte ori vrei în Spaţiul Virtual, în Paradisul Virtual unde eu sub forma intimă a unei replici virtuale foarte fidele, eu ca o parte din mine, eu sub altă formă, te voi întâmpina mereu şi ne vom bucura împreună cu toată familia şi prietenii noştri – şi acea prezenţă a mea te va alina până la învierea mea biologică.

3.- Să ne îmbrăţişăm acum de „la revedere” şi să vărsăm câteva lacrimi uşoare pentru temporara noastră despărţire!

Dar să nu ne întristăm prea tare pentru că în curând ochii noştri se vor revedea şi vor vărsa de data aceasta adânci lacrimi de bucurie a reîntâlnirii!

4. Şi astfel când fiul a intrat în adormire temporară a început imediat ritualul şi procedura specifică de pregătire pentru păstrare cât mai fidelă a trupului în vederea învierii ulterioare şi bineînţeles ritualul de preţuire şi cinstire cuvenită a tuturor realizărilor lui din viaţa întru Ideal pe care a dus-o până atunci.

5. O viaţă se încheia şi o alta avea să-i urmeze: era o vreme a bilanţului pentru toţi cei afectaţi de această schimbare!

6. Cel adormit temporar le vorbi direct celor prezenţi la ceremonia de rămas bun prin intermediul unor înregistrări video pregătite dinainte şi când cei apropiaţi lui îl vedeau astfel uneori ochiul le lacrima duios ca semn de preţuire pentru viaţa lui trăită în Ideal şi Armonie, alteori ca anticipare a momentului viitor al reîntâlnirii informaţionale şi biologice!

7. Fiul îşi exprimă dorinţa de a fi înviat în viitor imediat ce acest lucru va fi posibil prin evoluţia ştiinţei şi tehnologiei, atât informaţional - virtual cât şi biologic.

8. Unii nu doreau aceasta – pentru ei o viaţă trăită cu intensitate maximă în lumina Tuturor Nestematelor Trans-Religiei şi la sânul A-Toate-Cuprinzător al Întregului era destul.

9. Dar nu pentru el fiindcă fiinţa lui era încă în floarea tinereţii iar setea lui de viaţă astfel era nemăsurată!
Şi le porunci deci tuturor celor prezenţi să se veselească şi să chefuiască în cinstea vieţii, pentru că se vor revedea în curând.

10. Şi aşa a fost: căci iată după un timp, în Sanctuarul Trans-Religios se ridica din nou la viaţă în cadrul unei Ceremonii de Înviere şi bucuria tuturor şi mai ales a mamei era, iată, acum neţărmurită!

11. Şi astfel darul Nemuririi Beatifice şi al Învierii atât de îndelung dorit de umanitate, acum Trans-Religia îl aducea împlinit în Faptă.

12. Iată astfel cum prin Mişcarea Trans-Religioasă a venit vremea ca vorbele să se transforme în Fapte, speranţele în Acţiuni şi dorinţele în Împliniri!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Radu Lucian Alexandru