Realizare medicală ştiinţifică şi auto-amăgire credincioasă


1. Dragi fraţi şi surori, atunci când Omul Matur Psihic s-a îmbolnăvit, sau a constatat că alţi semeni de ai săi se îmbolnăvesc de o anumită boală, a început imediat să studieze cu atenţie acea maladie pentru a-i descoperii cauzele reale care o provoacă.

2. Astfel a studiat cu atenţie structura biologică a organismului uman şi a a învăţat să repare chirurgical diferite plăgi şi fracturi, să înlăture chirurgical tumori maligne şi benigne, sau diferite corpuri străine ajunse în organism, să înlocuiască chirurgical anumite organe bolnave, ş.a.m.d.

3. Iar acolo unde ochii şi urechile sale nu l-au putut ajuta a inventat aparate şi tehnologii menite a-i lărgi vederea şi auzul (microscoape, scanere, lasere, aparate cu ultrasunete, cu infraroşii, etc.).

4. Şi astfel a putut să înţeleagă mai bine cauzele diferitelor boli şi afecţiuni, să le descopere mai devreme şi să le trateze mai eficient.

5. Cu timpul, prin multă muncă de cercetare serioasă el a aflat de bacterii, de microbi, de viruşi, etc. şi a învăţat cum să se protejeze de acţiunea lor patogenă prin creşterea condiţiilor de igienă personală şi prin medicamente şi tratamente adecvate.

6. Astfel, prin cercetare ştiinţifică adecvată Omul Universal, prin gândire raţională, prin constatare empirică, prin creaţie tehnică, a descoperit noi şi noi secrete ale celulelor, ale sistemului nervos, ale codului genetic, etc.

Şi secretele acestea i-au permis şi îi permit să-şi protejeze din ce în ce mai bine existenţa de acţiunea nocivă a diferite boli şi afecţiuni, şi să-şi mărească mereu durata vieţii.

7. Doar prin această cercetare Omul se poate apropia de realizarea cât mai grabnică a dorinţei sale milenare îndreptate înspre înviere şi nemurire beatifică – evident în trepte mici şi cu paşi mărunţi dar constanţi, îndreptaţi înspre mărirea vieţii sale la sute şi mii de ani.
***
8. Când însă omul credincios s-a îmbolnăvit sau a văzut pe cei apropiaţi lui că se îmbolnăvesc a stat şi a constat această nenorocire şi nu a făcut nimic...

Decât, poate eventual, să dea vina pe te miri cine, pentru acea boală – de exemplu pe vreun „bau_bau” de tip „demonic” sau pe vreo „vrăjitoare”, sau pe vreun „zeu” care vin şi pun în mod „magic” boala în oameni pentru a-i pedepsi sau a se răzbuna pe ei pentru că nu îi ascultă...

9. Şi de aceea omul credincios a început să vorbească şi să se roage acestor entităţi „magice” să ia boala de la el „tot aşa cum au adus-o”...
Dar boala nu a fost luată de la el, ci s-a agravat şi mai tare.

10. Omul credincios a ajuns astfel doar să-şi prăjească mintea de prea multă repetare a unor „formule magice” de vindecare, şi să se transforme astfel în sclavul psihic al şarlatanului „zeu/ profet/ şaman/ vindecător divin” care i-a vândut formula „magică” de vindecare.

Iar boala i s-a agravat din ce în ce mai mult şi în cele din urmă i-a adus pieirea.

11. Nu înainte însă de a-şi transmite infecţia cu credinţă dogmatică şi copiilor săi pentru ca şi ei să trăiască sărmanii în chinurile bolilor ignorându-le cauzele reale, în timp ce slujesc pe post de sclavi pe agenţii „divini” care îi menţin în infecţia psihică credincioasă pe care au elaborat-o şi au eliberat-o spre răspândire virusal „spirituală” în lume.

12. Iar, dacă cumva din întâmplare vreunul din credincioşi se întâmpla să aibă sistemul imunitar mai puternic şi astfel să se vindece de la sine, aceste vindecări naturale erau puse, prin şmecheria credinţei, pe seama fiinţei zeieşti imaginare specifică acelei scheme de înşelare „divină”.

13. Şi apoi când Oamenii Liberi au început să cerceteze ştiinţific cauzele bolilor au fost hărţuiţi de credincioşi şi acuzaţi de „vrăjitorie” şi de necredinţă şi astfel de multe ori au fost închişi sau ucişi în numele infamei credinţe.

14. Dar, în ciuda persecuţiilor, Oamenii Liberi au continuat să lupte pentru bunăstarea reală a Umanităţii şi în cele din urmă au descoperit metode de vindecare reale şi funcţionale pentru diferite boli şi afecţiuni şi astfel i-au ajutat spre vindecare cu ele chiar şi pe credincioşii criminali care i-au persecutat.

15. Şi, deşi, atunci au văzut efectele clare de vindecare ale tratamentelor Oamenilor Liberi, oamenii credincioşi au continuat să persiste în obtuzitatea lor mentală şi în paralizia lor psihică, refuzând să trateze în mod adecvat bolile de care sufereau – şi astfel mulţi au murit doar din cauza credinţei lor stupide.

16. Oamenii credincioşi s-au rugat, s-au rugat şi iar s-au rugat – timp de mii de ani ei s-au rugat – şi totuşi cu ruga lor nimic nu au realizat – de boală credinţa lor niciodată nu i-a scăpat...

Dar Omul Liber a cercetat, a cercetat şi astfel în câteva sute de ani minuni palpabile pentru oricine a realizat – şi de boli nenumărate milioane şi milioane de oameni a scăpat.

17. Dar multe încă îi mai rămân de vindecat.
Şi dintre toate uneia mai ales i-a venit acum rândul: bolii credinţei dogmatice.

18. Iată, că a venit acum vremea eradicării din umanitate şi a virusului credinţei dogmatice (VCD) care a purtat nenumăraţi fraţi întru fiinţă, în suferinţă şi apoi spre pierzanie şi moarte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Radu Lucian Alexandru